Tabloul ocoalelor silvice din Bihor în perioada 1946-1948

În septembrie 1950 ia fiinta Directia Silvica D.S. Oradea- cu 11 ocoale silbvice care avea a se ocupa, exclusiv, de cultura padurilor, aplicarea si respectarea regimului silvic în toate padurile indiferent de proprietar. Separat de silvicultura, exploatarile si industrializarea primara sunt preluate de întreprinderile de stat pentru exploatarea si industrializarea lemnului I.P.E.I.L. În Crisana(Bihor) au functionat trei astfel de unitati: I.P.E.I.L. Oradea, Beius si Sebis Moneasa si apartineau de Trustul de Exploatare si Industrializare Arad. În 1953 la 1 ianuarie Beiusul si Oradea fuzioneaza si se constituie o singura intreprindere de exploatare si transport I.F.E.T. Oradea, iar la Sebis ramâne în continuare o singura unitate de exploatare.

Spatiul geografic al Tarii Crisurilor din punct de vedre administrativ-teritorial era denumit REGIUNE CRISANA, împartita(dupa model sovietic) în urmatoarele 10 raioane: Gurahont, Ineu, Chisneu Cris, Salonta, DR.P.Groza(Stei), Beius, Oradea, Alesd, Marghita, Simleul Silvaniei, teritorii cuprinse între Barcau si Crisul Alb.

Fondul forestier este gospodarit de catre Directia Regionala de Economie Forestiera-D.R.E.F.-CRISANA, cu sediul în Oradea str. M.Eminescunr.15 în cladirea ce adaposteste si actualul sediu al D.S. Oradea.

D.R.E.F. Crisana înfiintata, din 1 ianuarie 1960 preia fostele I.F.E.T.-uri si U.I.L.(Unitati de industrializare a lemnului(fabricile de cherestea) care sunt transformate în urmatoarele Intreprinderi Forestiere: I.F. Beius, I.F. Ineu, I.F. Lunca vascau, I.F. Marghita, I.F. Oradea, I.F. Sebis, care au înglobat si activitatea celor 18 ocoale silvice: Beius, Dobresti, Beliu, Ineu, Târnova, Sudrigiu, Vascau, Marghita, Sacuieni, Simleu, Alesd, Chisineu-Cris, Oradea, Remeti, Tinca, Halmagiu, Gurahont, Sebis. Oc.s. Baita trece la Sudrigiu si Vascau.

O deosebita dezvoltare cunoaste ramura industrializarii în timp ce padurile trec printr-o grea suferinta exploatându-se peste posibilitatile anuale. Paduri valoroase sunt sacrificate inainte de vârsta exploatabilitatii iar amenajamentele ignorate în unele ocoale. Conducerea I.F.-urilor era dirijata de partidul unic. Suprafete mari de paduri, cu cele mai valoroase arborete de gorun, fag si rasinoase sunt exploatate ras în scopul aprovizionarii fabricilor de cherestea care cereau cantitati tot mai mari de masa lemnoasa. Concomitent se declanseaza actiuni de reîmpadurire a tuturor suprafetelor exploatate. În silvicultura apare un nou curent, o “ moda” a înrasinarii,extinzându-se molidul, duglasul si pinul(pentru celuloza) chiar si în afara arealului natural. Se emite Decretul 835/1962 referitor la plantarea plopului astfel ca în unele ocoale din DREF Crisana(Tinca, Marghita, Oradea, Sacuieni si Beius s.a.) se trece la plantarea mai multor suprafete si a zeci de km de aliniamente de plop . Se revine ulterior si plopi euroamericani de mare productivitate se folosesc doar în statiunile corespunzatoare.